VIS DE ARTIST

VIS DE ARTIST

REVISTA

Ziua Culturii Naționale 2017

Eminescu - poet național  și universal, Sabina Budacă

Eternitatea clipei

 

Stelele-n cer
Deasupra mărilor
Ard depărtărilor,
Până ce pier.

După un semn
Clătind catargele
Tremură largele
Vase de lemn;


Niste cetăți
Plutind pe marile
Și mișcătoarele
    Pustietăți.
Stol de cocori
Apucă-ntinsele
Și necuprinsele
    Drumuri de nori.

 

„Mihai Eminescu deschide cu numele lui magic toate porțile spiritului întrucât substanța creației stă sub semnul eternității prin ancorarea sa spiritual atât la tradițiile simțirii românești, cât și la esențele culturii europene, poetul formându-se la școala lui Homer, Shakespeare precum și la aceea a clasicului folclor românesc.[1]

Dacă el a debutat în anul 1866 cu poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”, scrisă la moartea profesorului său de limba română, și a murit în anul 1889, având o perioadă de 23 de ani în care a scris și compus cele mai valoroase opere ale românilor, și nu numai,fiind considerat „luceafărul poeziei românești”, mă întreb: cum reușea poporul român să îl răsplătească dacă ar fi trăit până la adânci bătrâneți, iar creațiile sale inestimabile erau înzecite?

Dacă s-ar face un interviu, pe stradă, oare câți oameni ar reuși să recite versuri scrise de Eminescu, câți ar putea descrie, pe scurt, viața marelui poet? Aceste întrebări ar trebui să ne frământe, să nu avem pace fără să cunoaștem un minim de cunoștințe despre marele poet și despre alți scriitori, ar trebui să ne cunoaștem trecutul pentru a putea privi și izbuti spre viitor.

Eminescu mergea deseori la Blaj unde compunea lângă stejarul care i-a devenit prieten. Activează în rândul societăților studențești, colaborează cu diferite reviste, duce o viață activă, cu multe preocupări, însă apar primele semne ale bolii sale. El se tratează atât în țară, cât și în străinătate. După aproximativ un deceniu și jumătate de luptă cu boala, pe 15 iunie 1989 părăsește această lume.  A fost înmormântat în București, la cimitirul Bellu.

 

 

 

Bibilografie:

  1. BADEA, MARIANA, Limba și literatura română, București, Editura Badea& Professional Consulting, 2008.

 

 

 


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



[1] Mariana Badea, Limba și literatura română, Editura Badea& Professional Cosulting, București, 2008, pp. 95-96.

Volum dedicat personalităților muzicale botoșănene

prof.dr. Cătălina Constantinovici,
președinta Asociației culturale Vis de Artist

 

Și în acest an, Asociația culturală Vis de Artist vă invită să contribuiți la realizarea publica­ției ”Botoșani, oraș al muzicii europene”, vol. II. Volumul colectiv va cuprinde două secțiuni: una dedicată personalităților muzicale botoșănene1, cealaltă – muzicii europene.

Înscrierile se mai pot face până pe 7 martie 2016, prin trimiterea unui rezumat (maximum 10 rânduri) în limba română la adresa visdeartist@yahoo.com. Taxa de participare este de 10 lei și se va achita, în perioada 23 februarie – 7 martie 2016, în contul Asociației RO 18 RNCB 0041085662310001, deschis la BCR Botoșani, cu mențiunea TAXĂ VOLUM.

Organizatorii își rezervă dreptul de a selecta materialele primite.

 

Studiul va avea următoarele coordonate:

– Titlul lucrării (Times New Roman 14, Bold, centrat);

– Prenume, nume (cu menționarea gradului didactic, Times New Roman 12, centrat);

– Numele instituției pe care o reprezentați și adresa ei (Times New Roman 12, centrat);

– E-mail (Times New Roman 12);

– Rezumatul în limba engleză (Times New Roman 12, italic);

– Cuvinte cheie (5): în limba română;

– Key Words (5): cuvintele cheie în limba engleză;

– Textul va fi redactat cu Times New Roman 12, la distanța de un rând și jumătate, margini de 2,5 cm (sus, jos, dreapta, stânga), dimensiunile maxime ale unei lucrări să fie de 6 pagini, exemplele și tabelele vor fi numerotate. Notele de subsol (Prenume, nume, titlul lucrării, editura, orașul, anul apariției, pagina) trebuie să se reflecte în bibliografia finală;

– Bibliografie în ordinea alfabetică a numelor autorilor (Times New Roman 12) NUME, PRENUME, titlul lucrării, orașul, editura, anul apariției.

Termenul de trimitere a lucrărilor este 20 martie 2016.

În cazul în care studiul depășește numărul de șase pagini, se va percepe o taxă de 5 lei/pagină, care va fi achitată fie în perioada de înscriere (23 februarie – 7 martie), fie în perioada 21-26 martie 2016.

Lansarea publicației va avea loc în data de 21 iunie 2016, de Ziua Europeană a Muzicii. Fiecare participant este invitat să-și susțină studiul și va primi câte un exemplar/ participare (in)directă.

Vă mulțumim!

http://visdeartist.blogspot.ro/p/boto_25.html

 http://no14plusminus.ro/2015/07/10/volumul-colectiv-de-studii-botosani-oras-al-muzicii-europene

http:// http://botosaniulcultural.blogspot.ro/2015/06/botosaniul-muzical-editia-2015.html

1 Vă prezentăm, orientativ, lista personalităților muzicale botoșănene, realizată de către voluntarii Vis de Artist (în ordine alfabetică), care este și va rămâne deschisă:

  1. ACÉL, Ervin (3.06.1935, Timișoara – 24 august 2006, Viena) – 1960-1963, profesor de pian, dirijor permanent al Filarmonicii botoșănene.
  2. ANDRIESCU, Maria (Popovici-Bâznoșanu) (6/18.09.1878, comuna Bâznoasa-Lunca, județul Botoșani – 2.03.1981, București).
  3. ANDRIESEI, Mihai (28.10.1906, comuna Brăeşti, judeţul Botoşani – 17.12.1981, Braşov).
  4. BOTEZATU, Petre (27.02.1911, Dorohoi, judeţul Botoşani – 1.12.1981, Iaşi).
  5. BUCESCU, Iulia (13.05.1935, comuna Sulița, județul Botoșani – 6.01.2015, Iași).
  6. CĂPĂȚÂNĂ, Silvia (11.03.1892, Dorohoi – ?).
  7. CIOMAC, Emanoil (5.02.1890, Botoşani -13.05.1962, Bucureşti).
  8. COCORĂSCU, Madeleine (22.07.1886, Botoșani – 6.08.1971, București).
  9. COJOCARU, Gheorghe (27.05.1928, satul Corjeuți, comuna Pomârla, județul Botoșani – 2002).
  10. CONSTANTINESCU, Constantin I. (pseudonim Costin Conduraş) (28.10.1903, Truşeşti, judeţul Botoşani – 22.02.1985, Iaşi).
  11. DAMIAN, Mihai (15.07.1954, la Botoşani).
  12. DANDARA, Liviu (3.12.1933, comuna Miorcani, judeţul Botoşani – 22.06.1991, Bucureşti).
  13. DECKER, Carol Anton (26.09.1857, Botoşani – 26.01.1908, Iaşi).
  14. DRON, Theo (Thodire) (2.03.1894, Darabani, judeţul Botoșani – 25.06.1977, Bucureşti).
  15. DUNCA-SCHIAU, Constanţa (16.02.1843, Botoşani – 192?, Bucureşti).
  16. ENESCU, George (7/19.08.1881, comuna Liveni-Vârnav, azi George Enescu, judeţul Botoşani – 4.05.1955, Paris).
  17. ENĂȘESCU, Dan (n. Botoșani).
  18. FILIP, Iancu (186?, Botoşani – 22.12.1897, Fălticeni, judeţul Suceava).
  19. FILIP, Vasile (1.03.1900, Botoșani – ?).
  20. FLEURY, Victor C.
  21. GHEORGHIAN, Iosif (29.08.1829 Botoșani – 25.01.1909 București).
  22. GHEORGHIU, Corneliu (n. 18.09.1924, Botoșani).
  23. HORCEAG, Savel (5.12.1898, sat Dorobanți, comuna Nicșeni, județul Botoșani – 19.07.1996, București).
  24. IONESCU, Dimitrie (”Moș Chintă”) (2.10.1850, comuna Fîntînele, județul Botoșani – 3?.08.1942, Mănăstirea Agafton, județul Botoșani).
  25. LUPU, Constantin (19.05.1951 Gâdinți, comuna Sagna, județul Neamț – 27.10.2013, Botoșani).
  26. MACOVEI, Grigore (23.01.1908, com. Lozna, jud. Botoșani – 3.08.1976, Suceava).
  27. PARASCHIV, Ilie (1830?, Botoșani – 1900? Botoșani).
  28. PARASCHIV, Nicolae (Neculai Paraschie) (1856, Botoșani – 1918, Botoșani).
  29. PINTILIE, Ștefan (9.12.1930, com. Bucecea, jud. Botoșani –  ?.10.1982, Suceava).
  30. POPESCU, Mariana (n.19 iulie 1949, Botoșani).
  31. POSLUŞNICU, Mihail Gr. (1/14.11.1871, Suceava – 30.01.1936, Botoșani).
  32. PRELIPCEAN, Ioan (28.12.1929, com. Horodnicul de Jos, jud. Suceava – 6,07.2012, Botoșani).
  33. PROTOPSALTUL Evstatie (14??, Cristeşti, judeţul Botoşani – 1556, Bistriţa, judeţul Suceava).
  34. SAINT-GEORGES, Alexandru (1854, satul Ionășeni, comuna Vârfu Câmpului, județul Botoșani – 30.04.1904, Iași).
  35. SAINT-GEORGES, Didia (Maria Alexandrina) (24.09.1888, Botoșani – 24.01.1979, București).
  36. SEVEREANU, Nicolae (14.10.1864, Flă­mânzi, jud. Botoșani – 8.03.1941, Buzău).
  37. TAMBERLICK, Enrico (Toma Cosma) (16.03.1820, Flămânzi, jud. Botoșani – 15.03.1899, Paris).
  38. ȚĂRANU, Andronic (1852, Botoșani – 03.1930, Botoșani).
  39. VITCU,  Dumitru (n.2.03.1940, com. Ibănești, jud. Botoșani).
  40. ZMEU, Ioan (30.01.1860, Botoșani – 28.04.1922, Curtea de Argeș).

Vă reamintim că în 2016 se împlinesc 135 ani de la nașterea lui George Enescu.

 

Îmi plac desenele animate

Personajele iubite de mică

Sabina Budacă

 

            Cel mai îndrăgit desen animat era “Holly Hobby”, o fată care avea două prietene pe nume Sara și Andreea. Holly avea un frate, Robert, și el avea un purceluș tare haios, Roger. Era foarte drăguță, sinceră și deșteaptă.

             Acum, că am crescut, nu mai am atât de mult timp liber, și răbdarea necesară de a vedea două episoade pe săptămână. Dar când mă uit la respectivele desene animate îmi aduc aminte de copilărie și de momentele frumoase petrecute.

             Atunci când eram mică vroiam din tot sufletul să ajung ca Holly Hobby pentru că eram convinsă că puteam ajuta pe ceilalți să se descurce mai bine.

            Nu doar Holly Hobby era desenul meu preferat, era și „Tom și Jerry” care mă făcea să râd. Câteodată plângeam de la atâta râs! Muzica era compusă de Scott Bradley, compozitor care a combinat muzica jazz cu cea pop și cea clasică.

            În aproape fiecare episod Tom, un motan alintat, vrea să îl prindă pe Jerry, șoricelul maro, care stă mereu în preajma motanului. De foarte puține ori se întâmplă ca Tom să îl prindă pe Jerry. Poznele pe care le făceau împreună și peripețiile amuzante prin care treceau erau foarte hazlii și nostime. Cu toate că Tom era mai mare, Jerry, deși era mai mic și mai deștept, a reușit să-l învingă de fiecare dată.

           Și „Doctorița Plușica” îmi plăcea și încă îmi place foarte mult. Această Fetiță face așa zisele ei „minuni” animalelor de pluș, numit și „doctorul animalelor”. Ea dă viață jucăriilor printr-un mod cu totul și cu totul special, nimeni neștiind de această „putere bizară”.

            Ea simte o atracție când jucăriile sunt „rănite”. În lumea desenelor totul este posibil! Până și niște banale jucării au „darul” de a prinde viață, de a se răni, activități specifice oamenilor. În cabinetul fermecat, se întâmplă toate minunile, păstrate cu mare grijă în Marea Carte „Au Au”. Acolo se află toate bolile pacienților.

            Din punctul meu de vedere, aceste desene trebuie văzute de oricine, fie că sunt sau nu mai în vârstă, aceste desene parcă te aduc din nou la starea de copil.

Culorile, un alt mijloc de exprimare a sentimentelor - Ana Maria Podovei

           

Iubirea, bucuria și tristețea, cu toții le simțim.

M-am gândit să le atribui acestor sentimente câte o culoare, dar... care?

Am privit floarea mamei de pe pervaz. Aceasta era de un roșu aprins, călduros. Roșu: trandafirul dăruit persoanei iubite. Exact! Iubirea! Sentimentul arzător ce nu poate fi învins, la fel de arzător ca și roșul. Doar privind floarea inundată de această culoare, puteam simți căldura, iubirea.

În acel moment, am observat cum soarele își revărsa o rază asupra florii. O încălzea, iar aceasta părea că emană bucurie. Galbenul palid al razei transmitea acest sentiment; luminos, energic, la fel ca soarele.

Cerul era de asemenea senin, fiind pictat într-un albastru deschis. Privirea mea era scufundată în profundul acestei culori. Dar, chiar și așa, cu frumusețea ei, îmi aducea un sentiment de singurătate, de tristețe. Albastrul: liniștitor, elegant și tainic.

Astfel, doar privind în jurul meu, doar căutând mai detaliat printre înțelesuri și ascunzișuri, am găsit răspunsul pentru întrebarea mea: "Ce rol au culorile în exprimarea sentimentelor?".

Prietena mea, cartea - Sabina Budacă, 9 ani

Cartea este bogăția omului. Din ea înveți diferite lucruri care în viață te vor ajuta. Crezi, la început, că totul va da greș, dar din carte înveți!   

Din cărțile bune aflăm multe informații interesante. Bogățiile țării și frumusețile patriei române. Oamenii care muncesc dau totul pentru viață, dar nu obțin nimic, doar cu cartea vei avea ceva în viață. Învățăm despre țări, locuri îndepărtate, de asemenea cunoaștem și lucruri noi. Cartea ne învață multe, fără ea am fi fost un nimic!

Ea ne învață cum să ocolim răul, să fim buni cu ceilalți, să facem fapte bune. Dar și să iubim adevărul și frumosul țării și al lumii, să muncim cu dragoste. Părintele Iustin Pârvu spune că cititul unei cărți este ca mersul pe jos, ai timp să te oprești ori de câte ori vrei pentru a admira un loc. Este adevărat că nouă, copiilor, ne este mult mai comod să privim un film, un desen animat care are la bază o poveste, dar dacă ceva nu am înțeles nu putem revedea partea neînțeleasă. Când citești o carte, poți relua pasajele neînțelese, le poți reciti de câte ori vrei, îți poți scoate idei principale, expresii frumoase.

Fără carte nu am fi fost nimic! Ea ne învață foarte multe lucruri interesante.

Blog Stats

  • Total posts(61)
  • Total comments(15)

Forgot your password?